Ironia cui?

Atunci:
1. Privind rasaritul…
2. In tren…
3. Spre o saptamana de vacanta!

Acum:
1. Privind acelasi rasarit, intr-o fotografie de pe monitorul splendid, de 15 inch
2. La birou…
3. Ma asteapta cateva luni de munca…

5 thoughts on “Ironia cui?

  1. Anonymous

    Ironia vietii de adult… imi amintesc cat de mult imi doream sa fiu si eu adult, in vremea copilariei… “Ca sa fac tot ce vreau” 🙂

  2. zambareatza

    Soarele la rasarit,rosu…rusinat parca din cauza ca a dat atat de tarziu ochii cu noi cei care-l asteptam sa ne lumineze drumurile.Stralucire de caisa pe sinele reci ale trenului care ne purta spre muntele ravnit,care dorea a se lasa cucerit de niste luptatori cu ei insisi…Ironie:am avut de luptat doar cu orgoliile altora :))

  3. Dee

    Si totusi, nu mi-e rau… mmmnuhu 🙂 Unii stiu de ce… ‘despoticii’ :> nu se simt frustati, ci doar se bucura de ce-i in jur… 😉 Sa nu mai spun ca, ‘despoticilor’, cucerirea unui munte, le-a oferit inca un pas in descoperirea de sine 😉

  4. Anonymous

    n-am trait ironia, pustan fiind nu voiam sa ajung vre-odata adult….ci doar sa merg cu trenu….sa-mi petrec vacanta! Nimik nu s-a schimbat de atunci! Necunoscutul Anonim!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *