KeStii a intrat in vacanta inaintea mea. A luat bicicleta si a plecat hoinar, prin lume: uiiiiiiiiiiiiiii

N-am spus niciodata dar mie imi place inflexiunea vocii atunci cand se pronunta cuvantul ‘arici’. Da… arici. Era vara cand am vazut un arici, in august parca. Traversa aleea unui parc din Sangeorz Bai si sigur nu i-ar fi placut sa-l vada cineva… Probabil mergea la piata, piata aia in care nu dai nici un ban aricesc… Habar n-am. M-am oprit si eu pe alee, mai departe, asa… si l-am pazit sa traverseze fara sa-l vada nimeni pentru ca m-am uitat eu destul la el. Nu a intors capul, si-a vazut de mers cu tepisorii aia care se miscau ca valurile marii. Da, ca marea!

Si daca ati observat, dragii mei, ‘arici’ la singular e ca ‘arici’ la plural… Asta ma face pe mine sa ma simt bine, ca pot fi arici si la singular si ca nu mi se taie acel tep cu punct deasupra, ca sa mi se spuna ‘aric’ (n-ar avea nici un farmec, credeti-ma). Cred ca de la tepi se trage (is prea multi), de n-au putut oamenii de pe meleagurile astea sa ne spuna altfel la plural.

Se zice ca pica o idee hodoronc-tronc, asa cum hodoronc-troncesc si altele iar ideea suna cam asa:

Ce-ar fi daca pe langa ceea ce va da Dee la sectiunea ‘pentru ochi’, sa mai fie si altele, vazute ‘prin alti ochi’?

Si uite asa… s-a nascut pe contul flickr a lu’ Dee o sectiune noua care isi spune exact ‘prin alti ochi’ si va contine numai fotografii facute de alti ochi si alte maini. Deci a disparut ceasul blogului, ca doar nu e asa de important sa  stim cat e ceasul cand ne uitam la frumos… si s-a asezat frumosul (in partea stanga… chiar sub nasul vostru).

Asa sa-i ramana numele, am zis. Daca se intampla sa-mi trimiteti fotografii frumoase si vreti sa le vada si alta lume, punem aici. Evident, autorul alege daca vrea sa ramana in umbra sau nu, cu numele.

Dupa ce au constatat
Ca pamintul are forma de sfera,
Geografii au ajuns la concluzia
Ca si viata trebuie sa fie rotunda.

Daca pleci dintr-o anumita fericire
Si o tii drept spre batrinete,
Trebuie sa apari, la un moment dat,
Adolescent,
Dinspre soare si optimism.

Dar iata
Ca din atita omenire care a pornit
Sa descopere acest adevar,
Cu griu, cu arme si cu tot ce le trebuie
In corabiile lor de fier,
Nimeni nu s-a intors.

O, nu va descurajati oameni!
Aveti incredere in harta sperantelor voastre.
Pentru ca, intr-adevar, pe acest pamint care are forma de sfera,
Totul trebuie sa fie perfect.