Category Archives: Aveti legatura

Romania vs Completati voi

O sa incep sirul mai multor ganduri pe care planific sa le postez in serie, cu cateva versuri de-ale lui Sorescu si daca va plac, va trimit sa cititi poezia in intregime (‘Dor’ se cheama), sa vedeti cum se leaga de cele ce urmeaza a fi insiruite.

‘Romanii
Cand se exileaza
Se aseaza de-a lungul caii ferate,
In Europa,
Sau, daca mai e loc, pe langa gari.’

Au trecut 6 ani de cand intr-un interval mai scurt de o luna am cantarit si m-am hotarat sa plec din tara, sa invat ceva nou, sa vad si mai mult decat Romania, sa imi iau gandurile sa le port si prin cele tari (mai exact prin Irlanda, si mai exact… in Dublin) si sa-mi schimb (oarecum) directia (profesional vorbind).

Atunci, in seara lui 21 Ianuarie 2007, zburand pentru prima data spre Dublin, cu frica de necunoscut, cu multa curiozitate dar si cu inima indoita de decizia de a pleca, luata (cam) prea din scurt… am realizat ceva: am ajuns sa fac ceea ce cu ani in urma suna mai mult a intrebare retorica amestecata cu vis frumos: ‘Ce-ar fi daca as pleca eu in strainatate? Dar nu sa muncesc la negru! (nu as avea puterea sa rezist presiunii puse de o situatie incerta cum este munca la negru intr-o tara straina, unde tu esti strainul si ei sunt ei, indiferent de cat de bine muncesti sau indiferent cat de onest esti).’

Asadar, la trei saptamani dupa intrarea Romaniei in UE, eram in zbor spre vest: legal, cu bursa asigurata pe o perioada de 2 ani si cu… ‘mai vad eu dupa aceea’. Trecuse suficient de mult timp de la revolutie si Internetul intrase deja si in casele romanilor de rand cat sa stiu cam cum e in vestul acela de legenda. Nu m-a socat cum m-am gandit ca s-ar putea sa se intample. In schimb, era altfel, era altceva… chiar mirosea diferit. Si, normal, am gasit alta cultura, alte tipare.

De obicei, in primele zile iti formezi o parere asupra locului nou dar subiectivismul e atat de mare incat nu ai cum sa tii o linie constanta (linia omului obisnuit cu ceea ce-l inconjoara) si atunci dai dintr-o extrema in alta, de la extaz, la agonie si invers… Asta pana se face media si gata, te linistesti.

Avand in vedere ca am plecat curioasa si nu hotarata sa parasesc pentru totdeauna Romania, avand si ceva doza de patriotism, iata ce-mi amintesc ca-mi trecea prin cap:

Realitatea de acolo: Se circula pe stanga. La trecerile de pietoni scrie pe jos: ‘LOOK RIGHT’
Gandul romanului: ‘Iar ma uit aiurea cand traversez! Scrie pe jos, scrie pe jos! Anapoda!

Realitatea de acolo: Semafoarele sunt si la capatul intersectiei (ca sa vada toata lumea ce culoare ai in fata, nu doar tu)
Gandul romanului: …si aici citez: ‘deci, semafoarele parca-s cazute din cer, direct in intersectie: cum a dus vantu samanta de semafor si cum au crescut de la ploaie.

Acum nu mai cred asta, din contra… mi se par de-a dreptul utile aceste semafoare din capatul intersectiei si chiar e bine gandita treaba asta!

Realitatea de acolo: astepti sa platesti ceva la o coada. Nu simti in ceafa respiratia celui din spatele tau si nici coatele nu stiu cui sta pe langa tine.
Gandul romanului: ‘Asta-i ce spuneau multi despre vest si chiar ii fain! Uite, nu face nimeni scandal daca merge greu coada asta‘.

Realitatea de acolo: La chiuveta sunt doua robinete separate: unul pentru apa calda si celalalt pentru apa rece.
Gandul romanului: ‘Bai, ce-o fi gandit astia?! Mfai, ori iti frigi mainile, ori iti ingheata! Cine naiba pune capac la scurgere si se spala in chiuveta, dupa ce potriveste temperatura apei?

Realitatea de acolo: Sunt multi emigranti in Irlanda si autoritatile se straduiesc sa-i indrume si sa-i ajute pe cei care vor sa intre in legalitate si sa-si anunte oficial, prezenta si statutul lor in Irlanda.
Gandul romanului: ‘Iti trebuie multa putere si deschidere sa ii ‘suporti’ pe toti. Oare cata rabdare ar avea un functionar roman sa explice unor emigranti care nu-i stiu limba, cum sa completeze o hartie?!‘ (N-ar avea… Cred asta si acum. Si tot acum, ma gandesc ca un emigrant in Romania, ar trebui sa faca un dosar muuult mai stufos decat cel compus dintr-o scrisoare de la proprietarul casei in care sta si o scrisoare semnata de cineva care ii este sef).

Realitatea de acolo: Romania nu era si nici nu este foarte bine vazuta dar sunt si exceptii (putine, ce-i drept)!
Gandul romanului: ‘Nu-i nimic! I come in peace! Sunt un roman deschis si bine intentionat! Am o tara frumoasa!

Ma opresc un pic aici… pentru ca de la punctul asta am ceva de spus si e cu naduf, mare naduf.

Welcome lil’ D :)

Here is the Music Player. You need to installl flash player to show this cool thing!

Ma gandesc…

Dupa doua zile de caldura si emisiuni numai cu politicieni care voteaza-nu voteaza, ma gandesc ca in spiritul media, trebuie sa se transmita in direct si meciurile de la CM din Africa de Sud. Ma intreb insa, cine se mai uita si la comentariile de dupa meciuri, cand mai tot poporul e stresat de procentul 25% si mai stie ca Romania nu s-a calificat?

Parca vad o familie topita de caldura la inceputul/mijlocul/sfarsitul transmisiei:

Ea: Hai mai, ce te uiti la asta… da sa vedem daca au votat astia motiunea/ daca a inceput telenovela/ pe cine a mai invitat cutarescu in emisiune.

Ea: Draga, ce-i cu bazaitul asta? S-a stricat televizorul?
El: Nu draga, e de la vuvuzele.

Ea: Ahhh…
Si dupa o pauza:
Tot Ea: Mai schimba ca ma doare capul.

Ea: La ce te uiti? Nu te duci sa aduci niste apa din frigider?
El: La campionatul mondial de fotbal.
Ea: Iar?
El: Da, din Africa de Sud.
Ea: Tocmai acolo?
El: Da draga si poti sa-ti inchipui ca acolo e iarna acum?
Ea: Da? Da’ ia spune, cati bani ai primit azi?

Ea: Ce faci? Iar fotbal? Hai, da de aici ca ma doare capul.

Ea: Cine joaca?
El: Germania
Ea: …si cu cine?
El: Nu stiu, abia a inceput.
Ea: Romania cand joaca?
El: Nu joaca.
Ea: Da’ parca juca…

scenariile pot continua…

Cam asa ma gandesc eu. :-)

Globurile copilariei

20091224_Saveni_12

Globurile ar fi trebuit sa fie asezate intr-o ordine cronologica da’ nu mai tin minte cloposeiii-cloposeiii cand au venit, la fel si cel albastru, cu fra’su auriu. Ideea e ca alea vechi nu mai aveau starlici azi, daca acum douashdeani as mai fi avut rabdare cat sa fac felicitari cu zapada argintie pentru toate neamurile.
Singura mea problema, pe vremea aceea, era daca cei mari o sa inteleaga urarile scrise de mine in felicitare, ca io nu intelegeam o iota din ce scriau ei (noroc ca aveam traducatori 😉 ).
La multi ani sanatosi, voiosi si norocosi!

Povestea unor dropsuri

Copii, v-ati intrebat vreodata cine si cum ambaleaza noile dropsuri de la “Silvana”, dropsurile alea care acum sunt mai mici si mai putine si care costa cat ambalajul?

Simplu: bursucul harnic si indemanatic ia cate un drops si il pune in mijlocul unei folii subtiri de plastic transparent. Langa el, soparluta care sta toata ziua la soare si are si un generator de caldura exact pe varful limbii, prinde si lipeste bine capetele foliei subtiri de plastic chiar cu ajutorul generatorului de caldura. Dupa ce face o gramajoara, care cumulat nu-i depaseste lungimea, il suna pe urs care in functie de dispozitie, vine si preseaza fiecare drops ambalat in plastic si lipit de soparluta. De aceea e nevoie de indemanare pentru a desface repede si usor un drops iar treaba asta va ia mai mult decat bucuria gustului.

Nu se stie exact cine picteaza ambalajul care tine dropsurile intr-un fisic de dulciuri dar cred ca ati vazut si voi cat de rezistent poate fi cu doua folii de plastic, una de hartie si una oarecum metalica. Pentru aceasta rezistenta, dragi copii, ati mai pierdut inca trei dropsurele din pachetul pe care il meritati ca sunteti cuminti.

Mai bine vorbeste unul dintre voi cu bursucul, soparlica si ursul sa nu-si mai bata capul cu ambalatul si sa ni se alature la rontait!

Altele erau vremurile, zapezile

Nici bine nu au cazut frunzele ca un ditai brad alb, stilizat, facut din sarme, incearca sa amonizeze cu tapusa dablinului iar magazinele s-au umplut cu pseudo promotii de Craciun.

Macar bine ca nu au inceput cu sase luni inainte.

Ia bomboana, da-mi bomboana

Ianuarie 2007 – echipa Yahoo! Anunta cu mare tam-tam lansarea Yahoo! Messenger pentru Vista (mai frumos, mai stralucitor, mai cu multe… altele)
Decembrie 2007 – in sfarsit au lansat ceva: fara audio/video si altele alea promise.
2008 – fanii si curiosii au asteptaaaaaaat sa apara o versiune care sa includa tot ce au auzit ca va contine Y! Messenger pentru Vista …si-au asteptat, si-au asteptat si au primit cate-un pic, cate-un pic… in nici un caz, tot.
Octombrie 2008 – dupa lungi asteptari, fanii si curiosii mai sus mentionati au primit Y! Mess 9.0 si anuntul ca Y! Messenger pentru Vista nu va mai fi disponibil de-acum inainte, echipa propunandu-si sa se axeze pe dezvoltarea unei singure aplicatii pentru toate platformele Windows.
Si-a fost un mare-mare fas!

P.S. cu ocazia asta am aflat de digsby. incercati-l

La pas, cu ochii peste Iasi

A trecut satelitul pe deasupra Iasului si i-a facut poza mai pe la pranz asa, dar nu cu mult timp in urma chiar pe 7 decembrie 2005 (asa spune Google Earth) dar nu inteleg de ce asa tarziu se vede si la noi.

Frumos, foarti frumos, foarti frumos! :)

Daca mai insistau un pic, imi vedeam si balconul.
Cat haladuiesc eu pe strazi, va las in Copou (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi e in partea de jos a imaginii).

P.S. Ca tot veni vorba de Copou, asa sa-i ramana numele!