Noaptea cineva umbla cu hainele mele
Si mi le poarta.
Dimineata observ pe pantofi noroi proaspat,
Cine-o fi semanind la umblet cu mine?
De la o vreme a inceput
Sa-mi imbrace si gindurile.
Cind ma trezesc nu le mai gasesc niciodata
Unde le-am pus.
Sint uzate, obosite, cu cearcane in jurul ochilor,
Se cunoaste ca cineva a gindit cu ele
Toata noaptea.
Cine s-o fi potrivind la suflet cu mine?
frumoasa poezia …
Hummm…Poate Dorian Grey 😉
🙂 ma crezi ca n-am citit cartea. Da’ stiu despre ce-i vorba. 😀
Te cred :)..Eu ma chinui sa citesc (de vina ii timpul)…Da’ treb sa recomand piesa de teatru cu acelashi titlu de la Teatrul Odeon ;)…
Cand ajung la Bucuresti… 🙂
am citit The Piture of Dorian Gray in engleza (defapt era un retold).
Oricum e … cum sa zic… 🙂 … parte socanta, parte interesanta… parte profunda… dar satisface cititorul. E interesant cum acel portret isi schimba trasaturile dupa felul in care era acel idol de perfectiune trupeasca (Dorian Gray).