Iti aduc aminte de arici zburatori… siamezi. Adevarul e ca acestia au cam disparut. Iti aduci aminte si cat de multi erau cand eram copii? Ca erau poienile, vaile si luminisurile pline de arici zburatori siamezi? Cu cata placere ii priveam ore in sir, uneori ii priveam si noaptea cand faceau nebunii. Eh… amintiri. Au trecut ca puful de papadie 🙂
Dee
Da OQ, asa-i! Bai, ce vremuri cu aricii astia!!!
Acum apar sporadic, la sfarsit de vara, de te miri unde si… zboara repede, ca sa nu-i poti vedea. Uneori mai merg cu trenul dar prefera zborurile, totusi. Si ce bucurie e pe capul meu sa-i regasesc!
Iar cand zboara, ma uit mult in zare… pana se fac mici-mici si atunci imi lipsesc cel mai tare.
Data viitoare, daca mai prind aricii astia zburatori, siamezi… o sa ma uit si eu ce nebunii fac noaptea :)) :)) :))
ce-i cu planta cea mai afro din poiana? daca s-a facut arici, sa-l facem bila miscatoare si sa e uitam la el cum zburda cu suflu de la noi. asta da plutire. sa fiu una cu fulgul de papadiu.
Papadii galbene si albe..
Sa ne inchipum o gingasa poienita cu papadii,cer senin,cocori la orizont..
‘Poienita’…
Eu vreau sa fie POIANA :)), sa ajunga la toti, ca altfel ar fi ingramadeala mare, poluare si s-ar subtia stratul de ozon…
:)) Am zis!!
‘Poienitza’!
Bine, hai sa fie ‘poienita’… de langa poiana. :))
Invatasem undeva de diminutivele folosite in poezioare… dar cu cat trec anii, cu atat mi-e mai in ceata materia aia. :))
Cat traieste omul invata! :))
Deh..:)
Astea nu-s papadii uscate???USCATE,da?
Phufff,phufff – zburati mai zburatori:)
Bine ca e ceva uscat in “poienite”…
nah,poienite/mici/individuale :P…
Iti aduc aminte de arici zburatori… siamezi. Adevarul e ca acestia au cam disparut. Iti aduci aminte si cat de multi erau cand eram copii? Ca erau poienile, vaile si luminisurile pline de arici zburatori siamezi? Cu cata placere ii priveam ore in sir, uneori ii priveam si noaptea cand faceau nebunii. Eh… amintiri. Au trecut ca puful de papadie 🙂
Da OQ, asa-i! Bai, ce vremuri cu aricii astia!!!
Acum apar sporadic, la sfarsit de vara, de te miri unde si… zboara repede, ca sa nu-i poti vedea. Uneori mai merg cu trenul dar prefera zborurile, totusi. Si ce bucurie e pe capul meu sa-i regasesc!
Iar cand zboara, ma uit mult in zare… pana se fac mici-mici si atunci imi lipsesc cel mai tare.
Data viitoare, daca mai prind aricii astia zburatori, siamezi… o sa ma uit si eu ce nebunii fac noaptea :)) :)) :))
Buna dimineata copii!
Am uitat… Azi se munceste?
Din aduceri aminte…un refresh..
Stateam singura pe iarba si suflam in papadii, ma uitam la cuibul cu berze.
Tocmai mi`a venit o idee..
Papadii de plumb…
Totul e atat de relativ pe lumea asta..!
Bacovian…
Nu-mi place. Scurt, am zis.
E doar o idee dear.
🙂
Mai bine revin la relativitatea aricilor zburatori… siamezi. 🙂
ce-i cu planta cea mai afro din poiana? daca s-a facut arici, sa-l facem bila miscatoare si sa e uitam la el cum zburda cu suflu de la noi. asta da plutire. sa fiu una cu fulgul de papadiu.
Sa fie! Si sa nu uitam: ‘Wave and smile!’
Multumesc pentru mesajul pe care l-ai lasat pe blogul meu. Imi place mult poza asta cu papadiile 🙂 Si astea sunt tot de langa Voronet? 😉
Nu, astea sunt mai de sub nasul meu, mai de langa birou, undeva in Iasi.