Alergand dupa fluturi zburatori din racheta in racheta de badminton, ma opresc cu capul la cativa centimetri de un conifer (ma intreb, daca as fi jucat fotbal, oare as fi reusit sa ma opresc la timp?!) si ce sa vezi dom’le?
Iaca, un arici din ala sburator, se catara sa afle si el cum se vede de sus, nu numa’ la firul ierbii.
Wow…cata mai tulpina de mare…
Arici? De unde si pana unde… sigur e o omida vazuta din fatza… sau spate 🙂
Dee daca era vorba de fotbal sigur te opreai 😀 la timp…
Deci da, prima impresie a fost “Chestia asta e prea SF”…
Da’ pan la urma poate ca exsita si arici spatziali gen “un zbor mic pentru aritzu, un salt imens pentru aricime”
Tare frumos! 🙂 Este papadia care voia sa fie copac (sau baschetbalist).
Hoth Crezi?
Irene Poate un Gulliver al papadiilor?
Cred…Acu daca teoria ii infirmata de o eventuala izbitura :(…Da’ totushi 🙂 bat in lemn imi iasa si mie o terorie 😀
:X
Salutare, vin si eu dupa o gramada de vreme si ce vad? Ditamai papadia!!! :))) Frumos, foarte frumos, ma intreb cum de reusesti sa le gasesti mereu? Sau ele pe tine? 😉
Mi-a sarit in ochi… cand era sa dau cu capul de copac. Nu stiu care de care a dat 🙂