Sa dam primaverii ce merita si nimic mai mult. Adica, sa coloram luna cu clar de luna si sa radem verde. Sa privim inflorit si sa nu cumva sa plangem pentru ca…

Daca plangi vin trei pitici
din beteala si arnica
si te cearta ca nu vrei
sa vorbesti putin cu ei
si te ciup daca scancesti
in loc sa asculti povesti.
Daca razi vin sapte Flori
care s-au trezit in zori
drept la tine-n ochisori.

Sa ascultam picuri de ploaie si sa topaim in prima balta pe care o gasim pe trotuar, sa fredonam “Moon river” impreuna cu “our huckleberry friend” exact melo asta pentru ca ii stim versurile pe de rost. Si daca nu vrem sa mai fredonam, nu mai fredonam! Mergem intr-un triunghi magic de copaci si facem predictii: “e albastru sau alb cu albastru?”, “e cu stele sau norisori?”, “e sclipicios sau e doar luna mare acolo?”. Dupa ce facem predictiile, ne uitam in sus si vedem cum stam cu statistica.

Apoi, sa ne bagam nasul intr-o clatita mare-mare cu dulceata de gutui si sa radem cat clatita. Dupa ce-o mancam, vom rade de doua ori mai mult (o data cat noi si apoi cat clatita). Si sa zambim cand visam pentru ca somnul e prea batran si saracul de el uita sa zambeasca. Tre sa facem noi asta in locul lui…