Cata tensiune la picioare, dom’le!!!
Si cand se impiedica, de cade toata… de la 220, cat e de mare… pierdem lucrarile pe care le scriem cu atata sarg dar uitam sa le salvam.
Salvati lucrarile mai copii!!! He-heeee!!!
…si Vama Veche!
…si balena albastra!
Da’ totusi, nu uitati lucrarile!

*Daca nu le salvati, nu pupati Vama Veche!
Balena albastra e putina ca s-o puteti pupa.
Na!

De mult, pe holurile caminului, intr-o vara care de cativa ani venea impreuna cu sesiunea, citeam randurile astea. Le-am regasit azi…

Dumnezeul tau este evreu.
Masina pe care o ai este japoneza.
Pizza este italiana,
iar couscous-ul este algerian.
Democratia pe care o practici este greceasca.
Cafeaua ta este braziliana.
Ceasul iti este elvetian.
Camasa este indiana.
Radioul tau este coreean.
Vacantele tale sunt turcesti,
tunisiene sau marocane.
Cifrele tale sunt arabe
Scriitura iti este latina,
si… ii reprosezi vecinului tau ca este strain.

*iar eu ascult muzica din Buddha Bar 🙂 (care cica-i tot in Paris)

In perioada asta, de 20 de ani incoace, intru in ‘stresul intelectual’ (teze, sesiuni, licente…). Toate astea se combina cu cald, soare, vara… flori, fluturi.

Timp de 19 ani am stiut ca dupa stresul asta, venea vacanta. Acum vine doar vara iar eu raman mirosind filele cartilor…

…nu te gândi la viitor. Vine imediat.
…si parca mai era si e=mc²

*Totul e relativ… pana si comentariile de pe blogul asta.
Si-au intrat in mana oamenii! 😉 Mai cititi si voi ca… v-ati uitat prea mult la pinguinul aratat cu degetul

Intr-o minunata insula pustie au fost adunati mai multi oameni:

2 italieni si o italianca
2 francezi si o frantuzoaica
2 nemti si o nemtoaica
2 englezi si o englezoaica
2 bulgari si o bulgaroaica
2 japonezi si o japoneza
2 chinezi si o chinezoaica
2 americani si o americanca
2 irlandezi si o irlandeza

O luna mai tarziu, pe aceasta minunata insula pustie se intamplasera urmatoarele lucruri:

1. Un italian l-a omorit pe celalalt italian pentru femeia italianca.

2. Cei doi barbati francezi traiesc impreuna cu frantuzoaica intr-un fericit menaje-a-trois.

3. Cei doi nemti au o programare saptaminala foarte stricta pentru vizitarea alternativa a nemtoaicei.

4. Cei doi englezi asteapta pe cineva care sa le-o prezinte pe englezoaica.

5. Cei doi bulgari s-au uitat lung la oceanul fara sfarsit iar unul din ei s-a uitat bine la bulgaroaica si apoi a inceput sa inoate.

6. Cei doi japonezi au trimis un fax la Tokyo si asteapta instructiunile.

7. Cei doi chinezi si-au deschis o farmacie/ magazin de bauturi/ restaurant/ spalatorie si au lasat-o gravida pe chinezoaica ca sa le furnizeze angajati pentru magazine.

8. Cei doi americani se gandesc serios la sinucidere, pentru ca femeia americanca se tot plange de corpul ei, de adevarata natura a feminismului, cum ar putea si ea face tot ce fac ei, necesitatea implinirii, diviziunea egala a treburilor in casa, cum nisipul si palmierii o fac sa arate grasa, cum fostul ei prieten ii respecta tot timpul parerile si a tratat-o mult mai bine decat o trateaza ei si cum relatia cu mama ei se imbunatateste si cum in sfarsit taxele au scazut si nu mai ploua.

9. Cei doi irlandezi au impartit insula in Nord si Sud si au facut o distilerie. Ei nu-si amintesc daca mai era si o femeie pe acolo pentru ca totul devenea cam cetos dupa primii litrii de whisky de nuca de cocos. In orice caz, sunt satisfacuti pentru ca nici englezii nu se distreaza deloc.

Romanul e hartuit, clipa de clipa, de optiuni imposibile: sa stea? (e rau), sa plece? (nici vestul nu mai e ce-a fost).

Sa reconsidere nostalgic comunismul? (nici chiar asa, n-am murit degeaba) sau sa construiasca capitalismul? (nu e, totusi, ce-am crezut, are racile).

Sa petreaca sarbatorile la Sinaia? (e scump) sau in Tunis? (n-au zapada).

Sa se uite la televizor? (e enervant) sau sa-l inchida? (ca sa faca ce?).

Sa lucreze la stat? (e salariu mic) sau la particular? (e nesigur).

Sa voteze cu Nastase? (e arogant si pesedist) sau cu Stolojan? (n-are farmec si e fesenist).

Sa o prefere pe Andreea Marin? (prea face pe fetita) sau pe Mihaela Radulescu? (prea face pe desteapta).

Sa se dea cu paltinisenii? (sint cam reactionari) sau cu postmodernii (prea sint progresisti).

Sa incurajeze CNSAS-ul? (ne baga-n ceata pe banii nostri) sau sa-l infiereze? (face si el ce poate!).

Sa intre in politica? (e murdara) sau sa stea deoparte? (daca nu noi, atunci cine?).

Sa faca studii superioare? (cere munca) sau sa invete o meserie? (cere munca).

Sa fie de partea americanilor? (Bush e rau si prost) sau de partea lui Saddam? (Saddam e rau. Altfel nu-i prost). Sau de partea Uniunii Europene? (e rea, ne tot amina).

Sa se insoare? (cu ce sa tii o familie?) sau sa ramina burlac? (cu ce sa tii o amanta?).

Sa fie contra manelelor? (cu ce drept?) sau pentru? (sint toxice).

Sa voteze Constitutia? (ne manipuleaza guvernul) sau sa n-o voteze? (ne cearta Europa).

Sa fie de stinga? (esti luat de comunist) sau de dreapta? (esti luat de fascist).

Sa manince la McDonald’s? (e mai buna pirjoala) sau la “Burebista”? (n-au pepsi albastru).

Sa fie vesel? (in mizeria asta?) sau trist (dupa ce am intrat in NATO?).

Lista dilemelor cotidiene e nesfirsita.

Atunci aparu vulpea.

– Buna ziua, zise vulpea.
– Buna ziua, raspunse politicos micul print, care se intoarse, dar nu vazu nimic.

– Sunt aici, zise vocea, sub pom, sub mar.
– Cine esti tu? zise micul print. Esti foarte draguta…
– Sunt o vulpe, zise vulpea.
– Vino sa te joci cu mine, ii propuse micul print. Sunt asa de trist…
– Nu pot sa ma joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt domesticita.
– Ah! Pardon, zise micul print.

Dar dupa ce se gindi, adauga:

– Ce inseamna “domesticit”?
– Tu nu esti de pe aici, spuse vulpea, ce cauti tu?
– Caut oamenii, spuse micul print. Ce inseamna “a domestici”?
– Oamenii, spuse vulpea, au pusti si vineaza. E foarte neplacut. Dar cresc si pui de gaina. asta e singurul lor interes. Tu cauti pui?

– Nu, spuse micul print. Eu caut prieteni. Ce inseamna “a domestici”?
– E un lucru uitat de mult, spuse vulpea. inseamna “a crea legaturi…”
– A crea legaturi?
– Bineinteles, spuse vulpea. Tu nu esti deocamdata pentru mine decit un baietel care se aseamana perfect cu oricare altul dintr-o suta de mii de baietei. si eu nu am nevoie de tine. si nici tu nu ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decit o vulpe ca o suta de mii altele. Dar daca tu ma domesticesti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi pentru mine unic in lume. Eu voi fi pentru tine unica pe lume…
– Incep sa inteleg, zise micul print. Este o floare… cred ca ea m-a domesticit.
– E posibil, spuse vulpea. Pe Pamint se intimpla tot felul de lucruri…
– Oh! Asta nu e pe Pamint, spuse Micul print. Vulpea paru foarte intrigata:
– Pe o alta planeta?
– Da.
– Exista vinatori pe planeta aceea?
– Nu.
– Suna interesant. Dar pui?
– Nu.
– Nimic nu este perfect, suspina vulpea. Dar reveni la ideea sa:

– Viata mea e monotona. Eu vinez pui, oamenii ma vineaza pe mine. Toti puii se aseamana si toti oamenii sunt la fel. Deci ma cam plictisesc. Dar daca tu ma domesticesti, viata mea va fi cu totul alta, luminoasa. As cunoaste un zgomot de pas care va fi diferit de celelalte. Ceilalti pasi ma fac sa intru sub pamint. Al tau ma va chema afara, ca o muzica. si inca ceva! Priveste, vezi acolo cimpurile cu griu? Eu nu maninc piine. Griul este inutil pentru mine. Cimpurile de griu nu inseamna nimic pentru mine. si asta e trist! Dar tu ai parul blond, aurit. Atunci cind tu ma vei fi domesticit va fi minunat. Griul, care este auriu, imi va aminti de tine. si imi va placea zgomotul vintului prin griu…

Vulpea tacu si il privi indelung pe micul print:

– Te rog… domesticeste-ma! spuse ea.
– As vrea mult, raspunse micul print, dar nu am prea mult timp. Am de gasit prieteni si multe lucruri de cunoscut.
– Nu cunosti decit lucrurile pe care le domesticesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Ei cumpara de la negustori lucruri facute de-a gata. Dar cum nu exista negustori care sa vinda prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei un prieten, domesticeste-ma.
– Ce trebuie facut? spuse micul print.
– Trebuie sa fii foarte rabdator, raspunse vulpea. Te vei aseza mai intii ceva mai departe de mine, cam asa, in iarba. Te voi privi cu coada ochiului si tu nu vei zice nimic. Vorbirea e izvor de neintelegeri. Dar in fiecare zi te vei putea aseza ceva mai aproape…
– A doua zi micul print reveni.

– Ar fi fost mai bine sa fi revenit la aceeasi ora, spuse vulpea. Daca vii, de exemplu, la ora patru dupa-amiaza, voi incepe sa fiu fericita de la ora trei chiar. Cu cit timpul va trece, cu atit voi fi mai fericita. La ora patru voi fi agitata si nelinistita; voi descoperi fericirea! Dar daca vii fara nici o socoteala, nu voi sti la ce ora sa imi pregatesc inima… trebuie ritualuri.
– Ce este un ritual? zise micul print.
– E ceva cu totul uitat, spuse vulpea. Este ceva care face ca o zi sa fie diferita de alte zile, o ora de alte ore. Exista un ritual, spre exemplu, la vinatorii mei. Ei danseaza joia cu fetele din sat. Atunci joia este o zi minunata! Ma duc sa ma plimb pina in vii. Daca vinatorii ar dansa nu se stie cind, zilele ar fi toate la fel si eu nu as avea deloc vacanta.

Astfel, micul print o domestici pe vulpe. Dar o data si o data, ora plecarii fu aproape:

– Ah! facu vulpea… voi plinge.
– E vina ta, zise micul print, eu nu ti-as fi dorit raul, dar tu ai vrut sa te domesticesc…
– Bineinteles, spuse vulpea.
– Dar tu o sa plingi! zise micul print.
– Bineinteles, raspunse vulpea.
– Atunci nu cistigi nimic din asta!
– Ba cistig, zise vulpea, gindeste-te la culoarea griului.

Apoi adauga:

– Mergi sa revezi trandafirii. Vei intelege ca al tau este unic pe lume. Vei reveni sa imi spui adio, iar eu iti voi face cadou un secret.

Micul print pleca sa revada trandafirii.

– Voi nu sunteti deloc la fel ca trandafirul meu, voi nu reprezentati nimic pentru mine, spuse el. Nimeni nu v-a domesticit si nici voi nu ati domesticit pe nimeni. Voi sunteti precum era vulpea mea. Nu era decit o vulpe ca oricare alta dintr-o suta de mii. Dar eu mi-am facut-o prietena si acum este unica in lume.

Trandafirii erau stinjeniti.

– Voi sunteti frumosi, dar sunteti goi de intelesuri, le mai spuse. Nu e nici un motiv sa mori pentru voi. Bineinteles, pentru un trecator obisnuit, trandafirul meu este la fel ca voi. Dar el singur este mai important decit voi toti la un loc, pentru ca el este cel pe care l-am udat. Pentru ca el este cel pe care l-am adapostit cu paravanul. Pentru ca el este cel caruia i-am omorat omizile (in afara de doua-trei cit sa aiba si fluturi). Pentru ca el este cel pe care l-am ascultat plingindu-se, ori laudindu-se, ori, uneori, chiar tacind. Pentru ca este trandafirul meu.

Apoi reveni la vulpe:

– Adio, ii spuse el…
– Adio, spuse vulpea. Iata secretul meu. Este foarte simplu: nu vezi bine decit cu inima. Ceea ce este important nu se arata ochilor.
– Ceea ce este important nu se arata ochilor, repeta micul print, ca sa isi aduca aminte.
– Timpul pe care l-ai petrecut cu trandafirul tau il face atit de important.
– Timpul pe care l-am petrecut cu trandafirul meu… repeta micul print, ca sa isi aduca aminte.
– Oamenii au uitat acest adevar, zise vulpea. Dar tu nu trebuie sa uiti. Esti raspunzator de tot ceea ce ti-ai apropiat, de tot ceea ce ai domesticit. Esti raspunzator de trandafirul tau…
– Sunt raspunzator de trandafirul meu… repeta micul print, ca sa-si aduca aminte.

Avem timp pentru toate…
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine.
Avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris.
Avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam.
Avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele.
Avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare.
Avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile.
Avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam.
Avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem.
Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea.
Avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate…
Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta, murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca. Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul .. depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie, altora s-ar putea sa nu le pese.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca, ci cu ceea ce poti tu sa faci.
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor, ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva.
Am invatat ca oricum ai taia, orice lucru are doua fete.
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde. S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi.
Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti.
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie, indiferent de consecinte.
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc, dar nu stiu s-o arate.
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat, dar nu am dreptul sa fiu si rau.
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta. Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata.
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot
sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand. Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii. Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii.
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc si nu faptele sale.
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea ceva total diferit.
Am invatat ca indiferent de consecinte cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata.
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten, vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul, poate linisti durerile sufletesti.
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult iti sunt luati prea repede…
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit…

*din seria celor gasite sau primite pe internet

Te voi ajuta sa afli care sunt o parte din cele mai frumoase momente ale vietii:

Sa te indragostesti.
Sa razi pana te doare burta.
Sa gasesti un teanc de facturi platite deja, cand te intorci din vacanta.
Sa mergi intr-un loc unde gasesti peisaje superbe.
Sa-ti asculti cantecul favorit la radio.
Sa adormi ascultand sunetul ploii.
Sa iesi de sub dus si sa te acoperi cu un prosop cald.
Sa reusesti la ultimul examen.
Sa iei parte la o discutie interesanta.
Sa gasesti bani intr-o pereche de pantaloni pe care nu ai mai purtat-o de mult timp.
Sa razi de tine.
Sa te relaxezi printre prieteni.
Sa razi fara vreun motiv anume.
Sa te trezesti in mijlocul noptii si sa-ti dai seama ca mai ai cateva ore bune de somn.
Sa auzi, din intamplare cum te vorbeste cineva de bine.
Sa privesti un apus de soare.
Sa asculti o melodie care-ti aduce aminte de o persoana speciala din viata ta.
Sa primesti si sa dai primul sarut.
Sa te distrezi cu prietenii.
Sa vezi fericite persoanele la care tii.
Sa porti tricoul persoanei iubite si inca sa-i simti parfumul.
Sa vizitezi un prieten pe care nu l-ai mai vazut de mult si sa simti ca nu s-a schimbat nimic.
Sa simti fluturi in stomac cand vezi persoana speciala din viata ta.
Sa stii ca esti iubit.

“Adevaratii prieteni sunt alaturi de tine cand ii chemi in momentele frumoase ale vietii si in cele rele… cand vin nechemati.”

“Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii, cine nu-si schimba existenta, cine nu risca sa construiasca ceva nou, cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe “i” in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau, cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis, cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile “responsabile”.

Moare cate putin cine nu calatoreste, cine nu citeste, cine nu asculta muzica, cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea, cine nu se lasa ajutat.

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput, cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.

Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca “a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.

Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida.
Totul depinde de cum o traim…”